miercuri, 4 ianuarie 2017

Și, totuși...


          ...ce rahat de țară e asta în care:
- un individ care a lucrat toată viața lui numai la stat ajunge să aibă o avere de multimilionar american, fără ca vreo instituție a statului să-l întrebe de sănătate și fără ca semenii săi să se uite chiorâș la dânsul?
- același individ, condamnat penal definitiv și irevocabil - pentru o chestiune relativ minoră față de câte grozăvii putem presupune (mai mult decât rezonabil - sic!) că a comis pe seama săracilor din jurul lui - nu are nici minima demnitate și nici nu este forțat să demisioneze de la conducerea unuia dintre cele mai importante partide de pe eșichierul politic?
- individul de care vorbim ajunge să păcălească (a se citi ”să CONVINGĂ”!!!) o majoritate a conaționalilor săi să îi acorde voturile, cu un basm ridicol, plin de miracole, poreclit ”program de guvernare”, mai utopic/fantezist/suprarealist/SF/etc/etc decât toate poveștile cu feți frumoși și cu zâne din copilărie?
- neoprit de nimeni și de nimic, individul în cauză își agață la butoniera PERSONALĂ două din cele trei puteri constituționale ale țării (executivă și legislativă), amenințând grav și serios independența celei de-a treia (judecătorească)?
- individul respectiv, transformat în stăpân al tuturor inelelor imaginabile, sfidează public un întreg popor, punându-și slugile din ograda personală la cârma celor mai importante instituții ale țării?
- nimeni nu observă și, mai ales, nu reacționează serios la această avalanșă uluitoare de situații absolut anormale, care nu se pot sfârși decât cumplit de prost pentru milioane și milioane de oameni despre care se presupune că nu mai cred în povești de grădiniță???
          OK, pricep că ”ăilalți” au fost și mai proști și mai ciudați decât atât, dar, totuși... Doamne, Dumnezeule...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariile injurioase si/sau continand expresii pornografice vor fi sterse de administratorul blogului. In rest... baga mare!