vineri, 17 iunie 2011

TU CE CREZI? VREAU PAREREA TA SINCERA!



          Daca nu va cer prea mult, vreau sprijinul vostru (formulat sub forma de comentarii), al cititorilor mei, in conturarea unei variante de viitor! In plan personal, se cuvine sa precizez si lucrul asta. Dilema: am doi copii marisori (12, 16 ani), la a caror soarta trebuie, vrand-nevrand sa ma gandesc intens. Ce sa-i indemn sa faca in aceasta viata? Sa fie buni, corecti, cinstiti, in afara oricarui compromis, chiar stiind ca asta inseamna umilinte suferite in relatia cu majoritatea semenilor lor, pusi pe capatuiala (cel mai adesea cu succes!) cu orice pret? Sau sa le explic, poate, ca viata reala e asa cum e, diferita de filme si povesti, si atunci sa uzeze fara mustrari de constiinta de celebrul "scopul scuza mijloacele"???
          Sau, o alta problema uriasa, din acelasi registru, care ma framanta: eu unul ce trebuie sa fac in acesti ani? Sa fac compromisurile (foarte la indemana!) spre care sunt atras/impins de o gramada de politicieni si care mi-ar asigura, cu mare probabilitate, un salt substantial in ceea ce inseamna nivel de trai? Sau sa incerc sa continui jocul asta de-a ramasul in picioare, dandu-le cu tifla, dar condamnandu-mi implicit copiii la lipsa unor resurse financiare substantiale (!!!), atunci cand, poate, vor avea nevoie de ele in viata??? Ce vor gandi copiii despre mine peste cativa ani, atunci cand se vor vedea plasati in pozitii de inferioritate fata de alti tineri ai caror parinti n-au avut nicio jena sa faca "saltul social" (pentru cateva generatii sau chiar pentru totdeauna) furandu-i pe cei multi? Vor spune "tata a fost un om corect" sau "tata a fost un fraier"???

          PS: Sper sa nu sune patetic ce am scris mai sus, pentru ca nu asta mi-a fost intentia. Vreau, pur si simplu, idei, idei exprimate lucid si realist.

11 comentarii:

  1. Si tatal meu a fost un om corect, eu asa il stiu si asa o sa imi ramana in minte cat voi fi. multi pot sa imi spuna oricand: tatal tau a fost un... nu conteaza deloc.

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc mult, Elena! E teribil de incurajator ce spui!

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu cred ca pt. o asemenea dilema iti trebuie sfat din partea unuia sau altuia. Raspunsul numai in tine-l vei afla...! Pe de alta parte, nu-i mai putin adevarat ca verticalitatea, ghidarea dupa principii, curajul de a pune degetul pe rana nu-si gasesc prea multi emuli...Dar cativa drepti tot trebuie sa subziste in neamul asta, altfel am merita soarta Sodomei. Protejeaza-ti copiii, asa cum eu n-am reusit pana la capat si acum nu-l mai am pe al meu. Dar daca aceasta ticalosie ar fi menita sa-i intimideze, sa-i timoreze, sa le dea pretext de lasitate odata-n plus semenilor mei, nu-mi ramane decat sa-mi scutur talpile sandalelor de colbul adunat pe ulita noastra. p.s. a se rememora exemplul acela hatru cu poloboacele, lingura, mierea si rahatul :)

    RăspundețiȘtergere
  4. De aceeasi dilema sufar si eu.Am 2 copii,maricei, de 6 si 14 ani. Intr-o discutie cu cel mare,in care-i explicam valorile corectitudinii, respectului si demnitatii , ce credeti ca-mi raspunde??? Ce ti-a folosit,din toate astea? Crezi ca mai da cineva doua parale pe respect si corectitudine?? Si totusi ma incapatanez sa-mi educ copiii in acelasi spirit 'comunist' ,in care ,la auzul imnului tarii, sa ai acea tresarire, acea emotie si lacrima in coltul ochiului.Chiar daca voi ramane o fraiera , nu-mi voi schimba atitudinea de respect si dragoste,fata de copii, tara si semeni. Poate sunt cuvinte stereotipe,dar e singurul lucru pe care-l simt!

    RăspundețiȘtergere
  5. Intotdeauna voi considera cea mai buna varianta cea a curateniei sufletesti. Sa stii ca poti pune capul pe perna seara si adormi fara probleme. Am trecut prin aceeasi dilema, de multe ori m-am intrebat cu obida "Si la ce ti-a folosit?" La ce foloseste cinstea? La ce foloseste corectitudinea? La ce foloseste respectul fatza de lege? Un nume respectat e tot ceea ce ramane dupa tine pe lumea asta. O educatie de acest gen e rara si te situeaza cu mult deasupra conturilor bancare. Este singura ta sansa de a fi independent, de a fi pe picioarele tale, de a fi liber. Pentru ca verticalitatea nu lasa santajul mizer sa te incline. Puterea adevarata o au mintile deschise, cultivate si care isi stapanesc de-adevaratelea spiritul si destinul. Copiii mei vor fi crescuti exact cum am fost eu: cu respect pentru studiu, pentru evolutia spirituala, pentru omul de langa ei, iar banul nu va reprezenta un scop, ci doar un mijloc.

    RăspundețiȘtergere
  6. Interesant. Presupun ca ai ajuns intr-un punct in care incepi sa te indoiesti de utilitatea principiilor pe care le expui chiar in propria-ti prezentare : "incapabil de a face vreun compromis, oricat de mic, cu numeroasele jigodii din politica, media sau economie".
    Deci, sintetic vorbind, treaba sta cam asa :
    varianta A
    1. Tatal face compromisuri
    2. Isi doreste ca proprii lui copii sa-si dezvolte calitatile intr-un mediu neafectat de ceea ce face el
    3. Financiar vorbind, tatal asigura premisele pentru indeplinirea punctului 2
    4. Concluzia : peste 10 ani tatal nu se poate uita in ochii copiilor decat daca acestia din urma pricep ca efortul a fost facut doar pentru binele lor. Iar acceptarea unui compromis e deja un compromis. Cam nasol.

    varianta B
    1. Tatal nu face compromisuri
    2. Idem
    3. Situatia finaciara determina 2 situatii :
    3.1 Fie copiii depasesc impedimentul si reusesc in viata
    3.2 Fie dau gres
    4. Concluzia : au avut macar posibilitatea de a razbi prin propriile forte, fara a face compromisuri.

    Oricum, ideea articolului imi pare inutila : daca ai fi avut de gand sa faci acele compromisuri, n-ai fi publicat asa ceva. E doar o modalitate prin care doresti sa ti se confirme ca nu faci sacrificii de pomana.Cu alte cuvinte, o reincarcare a bateriilor.

    Daca esti acelasi Dorin pe care am avut placerea sa-l cunosc acum ceva ani...iti doresc mult succes in continuare si nu te abate de la calea pe care ai ales-o !

    De nu, c'est la vie !

    RăspundețiȘtergere
  7. chiar daca traim niste vremuri memorabile,la apogeul mizeriilor in toate planurile, parintii cu copii nu trebuie sa devina pesimisti, nici sa lase din propriile credinte, sa nu uitam cele 10 porunci ale lui Dumnezeu, general valabile, de cand este omenirea asta, dupa acestea vom fi judecati, conjuncturile, mizeriile oferite de obiceiurile si perceptele atator generatii de oameni, bune, rele, sunt trecatoare si fara substanta, noi acum trebuie sa ne mentinem sufletul curat, gandurile pozitive, spiritul altruist, cei de o gandire cu noi, sa se asocieze si sa nu abdice in fata raului, railor, iremediabil pierduti, fara credinta, fara respect pentru stramosii lor, care, cu greu, foarte mari privatiuni, au tinut tara asta ca o entitate, nu un pamant calcat in picioare de vremelnici rau intentionati.Astia conduc acum. Deci, gandul la bunicii, strabunicii nostri, la Dumnezeu si buna educatie, niciodata considerate a fi perimate de catre oamenii cu scaun la cap....cei pierduti nu vor da doi bani pe aceste principii....dar noi nu suntem EI

    RăspundețiȘtergere
  8. Va multumesc din suflet pentru comentarii, pentru sfaturi. Le-am simtit pe toate ca venind din inima. Nu stiu cat de potrivita sau nu a fost postarea asta. Poate, intr-adevar, a fost, cumva, un moment de slabiciune. Pe care, insa, nu am motive sa il regret. Reactiile voastre, ca si ale prietenilor care m-au sunat, au fost extraordinare.
    Cat despre subiectul in sine, m-am convins ca... nu voi putea face compromisuri never ever! Nu m-as mai putea impaca niciodata cu mine insumi. Pana la urma, nimic nu poate egala senzatia de a le da cu tifla celor care cred ca pot cumpara absolut orice. Iar pentru copii, ma voi stradui din rasputeri sa le insuflu constiinta propriei valori, bazata, desigur, pe valoare reala. Si vor invinge la randu-le prin forte proprii! Cealalta varianta NU POATE EXISTA!!!

    RăspundețiȘtergere
  9. Dilema ce te macina pe tine , este una general valabila pentru multi alti parinti,si eu sunt pusa in situatia de a-mi educa si creste fiica aproape singura din motive personale greu de spus,si copilul meu vine acasa si imi spune,"si ce daca tu mi-ai spus ca acolo unde voi fi trebuie sa fiu cea mai buna,uite ca lumea nu este deloc a celor mai buni,priveste in jurul tau",noi parintii trebuie sa gasim in noi ultimele farame de putere pentru a ne pastra copiii pe drumul cel drept,de asta suntem parinti,nu se poate ca totul sa ramana asa pina la sfirsit,indiferent unde va fi sfarsitul!Sa ne gandim ca mai presus de justitia cunoscuta noua tuturor,exista o justitie suprema care intervine in ORDINE DIVINA,am experimentat o astfel de situatie in viata mea. Atata timp cit si macar o mana de oameni mai pot comenta pe marginea unui astfel de subiect ,crede-ma avem o sansa! Copiii nostri au o sansa!

    RăspundețiȘtergere
  10. Cei care au raspuns la intrebarea dumnavoastra sunt doar o mica parte din cei care va citesc.Daca nu postezi un comentariu nu inseamna neaparat ca nu ai o opinie si nu esti de o anume parte a baricadei.Sunteti pe cale de a deveni un fel de simbol.Ar fi pacat sa renuntati.Continuati sa fiti...CORECT.Am vazut ca raspunsul l-ati dat deja mai sus, dar prea m-am gandit toata ziua ca as putea sa va scriu si sa va incurajez si nu am vrut sa renunt la idee.Succes in continuare !

    RăspundețiȘtergere
  11. Multumesc inca o data ca ati rezonat la framantarea pe care v-am marturisit-o. "Simbol", cum spunea cineva mai sus, categoric este foarte-foarte mult spus. Nu putem fi decat oameni - si asa povara pare imensa uneori. Nu ne ramane decat sa fim puternici si sa nu facem niciodata nimic din ceea ce "nu se face" pe lumea asta!
    Mie imi va fi, cu siguranta, mult mai usor sa gasesc puncte de sprijin solide in sentimentele pe care le-am simtit in spatele comentariilor voastre! Totusi, nu suntem chiar asa putini!!! Candva, chiar vom reusi sa contrabalansam cumva masa uriasa de netrebnici, ignoranti sau nepasatori si vom urni lucrurile in sensul dorit chiar si in tara asta. In fond, asta e lumea pe care dorim sa o putem oferi copiilor nostri: una asezata pe un adevarat sistem de valori. Este binele maxim pe care li-l putem oferi!

    RăspundețiȘtergere

Comentariile injurioase si/sau continand expresii pornografice vor fi sterse de administratorul blogului. In rest... baga mare!